Suflete Tari

Nu demult mi-am reamintit de un amic care a trecut prin multe, poate ca viata la incercat pentru toate greselile pe care le-a facut sau poate pe care le-au facut parintii lui.

Inceputul vietii lui nu este foarte special, ca oricare copil a crescut alaturi de parinti iubitori, bunici adorabili, unchi si matusi. Obisnuia sa se joace cu toata lumea care avea chef de joaca.

Numai ca el ca si persoanalitate era um pic mai diferit fata de ceilalti copii, probabil datorita firii lui mai sentimentale si melancolice, datorita educatiei primite de la parinti, in orice caz aceasta personalitate il v-a chinui dar il v-a maturiza inainte de vreme.

Ajunge in pragul adolescente cand cu adevarat toate intamplarile rele si cazurile nefericite pe care le vedea doar in filme incep sa-i patrunda in viata, ma refer la cazurile nefericite in care persoanele dragi din jurul sau il parasesc, dar nu sub forma unei plecari in vacanta sau ceva de genu, sub forma unei plecari definitive pe cealalta lume.

De aici incolo urmeaza o serie de ani in care amicul meu trece printr-o serie de trairi si incercari, unele usoare altele cu adevarat grele, dar cumva la sfarsitul adolescentei se linisteste si incepe sa isi puna o anumita oridine in viata.

Nimeni nu il putea pregatii inschimb pentru ce va urma, cand intr-o buna zi afla ca in familie din care provine s-a mai stins o persoana. Acuma v-a intreb, de ce au fost creati oamenii sa sufere, de ce cand tocmai zici ca te indrepti catre o cale mai buna, un drum mai luminat se intampla exact opusul.

Poate daca o luam sub o forma divina aceasta recenta pierdere este o alta incercare sau un alt obstacol pe care aceasta persoana trebuie sa o treaca, dar cine poate sa decida cand aceste obstacole se opresc din a mai venii sau din a mai exista.

Sunt de parere ca fiecare din noi trebuie sa isi care crucea cu care s-a nascut, dar exista o limita la care putem fi supusi sa o caram?... Sau scopul acestei cruci este de a descoperii materialul din care suntem facuti?

Solidaritate

Tot mai des in ultimul timp aud la televizor ideea de solidaritate. Noi un popor cu oameni cinstiti si cu o educatie batuta bine in cap din copilarie , cu principii si cu aspiratii pentr-un viitor ni se cere sa fim solidari unii cu altii, dar acuma serios, cand ati vazut un bogat care s-a apropiat de voi si a zis :,, yo fratele tau, vreau sa fiu solidar cu tine, si prin asta vreau sa arat ca, nu o sa mai cheltui atatia bani, o sa renunt poate la toate mismasurile pe care le faceam si o sa traiesc din acelas venit pe care il ai si tu ''.

Dar nimeni nu face asa ceva. Am citit acuma in ziar ca Elena Udrea cumpara perdele de 75000E ,adica mai fratica cum 75000E pai stai asa ...... 75000E pai cum a ramas cu solidaritatea cum a ramas cu merdeneaua semi calda care o papam dimineatza in drum spre servici, unde e solidaritatea ta , adica yo ma hranesc cu mancare de post ca ,,na e cu criza'' iar tu iti cumperi perdele de 75000E.

Voi ce ati face cu 75000E??

Sport

De ce la noi in tara nu se promoveaza altceva decat fotbalul? Adica potate k nu inteleg eu combinatia dar din cate imi aduc aminte atletismul era un sport frumos, tenisul, rugby,canotaj sau patinaj viteza.

Am atatia prieteni in mare parte sportivi care au acelas of, lipsa banilor din cluburile sportive, cum se asteapta lumea din jurul nostru sa facem performanta cand noi nu avem conditiile necesare! Nu ai cum sa antrenezi un elev, sa-l hranesti cu apa si covrigi si sa-i ceri un loc pe podiumul de la mondiale.

Sportivul roman Constantin Popovici s-a clasat, marti, pe locul 8 in finala probei de sarituri in apa de pe platforma de 10 metri, de la Campionatul Mondial de natatie care se desfasoara la Roma.

Pentru el am un respect profund avand in vedere modul de antrenament, ma refer la ideea k el in ultimii ani a facut sarituri intr-un bazin cu bureti si nu in unul cu apa cum ar fi fost normal, cu toate acestea Popovici a reusit o saritura perfecta in ultima serie din cele 6, fiind recompensat cu nota 10 de catre arbitri.

Dinah Washington

Ma intreb cata lume a auzit de aceasta artista, nu era o diva care si-a aratat silueta goala pentru a impresiona lumea ci a impresionat prin versuri si voce, a uimit si a fost iubita de o intreaga natiune.

Sa nascuta pe 29 August 1924 in Tuscaloosa,Alabama US. si a decedata pe 14 Dec 1963 la varsta de 39 de ani. Acum nu am de gand sa va descriu toata cariera ei dar o sa va recomand o serie de melodii pe care sa le ascultati in perioadele de melancolie sau cand aveti un impas in viatza :

-That Old Feeling

- A Stranger On Earth

- Softly Baby

- Drinking Again

vocal jazz

De ceva luni de zile am inceput sa ascult jazz si spre uimirea mea, yo un mare fan al muzicii rap cu tente de ,,underground'' am inceput sa inteleg altfel muzica datorita acestui still (jazz), multi ii mai zic si muzica sufletului.

De exemplu am avut cu prietena o discutie si am plecat, ajuns acasa ma pun la pc exact ca in fiecare alta zi in care ajung acasa (ciudat dar pc-ul devine un tic ,o obisnuinta, un drog poate) oricum revenind la subietul descrierii, ma asez la pc imi verific emailul si ma uit pe net dar nu ma pot calma, inca am starea de irascibilitate datorita discutie.

Ca oricare om normal dau drumul la muzica era prea multa liniste in camera nu?? Dar ceea ce incepusem sa ascult tot nu ma calma, intamplator citeam pe un site un articol despre un nou club de jazz ce se deschide in Bucuresti.

Hmmmm jazz si asa am inceput sa ma interesez de genul asta de muzica. Am cautat in winamp in show cast radio si am gasit jazz, am selectat un program si m-am lasat invaluit de muzica....20 de min in programul pe care il ascultam si Doamne, nici nu ma mai simteam ca acasa, ma vedema intr-un salon al anilor 40-50 stand pe un scaun din lemn la o masa rotunda cu o husa de catifea rosie si cu margini aurite, in fata mea o scena din lemn cu o orchestra de 6-8 persoane si o frumoasa artista exploatandusi vocea in fata noastra.

Ar trebui sa incercati si voi vedeti unde ajungeti cu imaginatia